Poezii, fum si oglinzi

Hai sa ardem zambetul ala larg, si ochii mari si cuvintele dulci, Si tare frumusica esti, dar te rog, nu-mi da sufletul tau acum. Hai sa spargem zidul de sticla, si sa nu ne mai prefacem ca e caramida solida. O simpla atingere si bum - nu mai ramane nimic din tine.   Esti praf, iubitule, praf si pulbere si fum si scrum si sticla sparta, Erai nimic inainte de mine si ramai nimic dupa mine; Un wannabe cool guy, complet relaxat, complet detasat, Care incearca sa uite ca pentru o scurta clipa a fost ceva pentru cineva.   Hai sa ardem castile, aplicatiile, indiferenta fortata si seen-ul ; Putem sa ardem si sfarsitul, oricum a fost scris si citit deja. Ardem mascara, rujul, ochelarii tai de soare, minciunile mele, sufletul tau – Al meu a ars deja.   Hai sa stam in tacere completa, doar noi doi fata in fata; Nu, nu ma atinge, nu imi vorbi, nu te uita la mine. Sau mai bine, stai cuminte in dreapta si lasa-ma sa conduc; Promit ca atunci cand voi t...